Google+ Followers

sâmbătă, 18 noiembrie 2017

Iluzia umbrelor

Luminaţie agiorno,
uşi încuiate
nici ţipenie de om
Doar umbre ce râd
şi se joacă de-a puia-gaia
cu nervii noştri
şi fac haz,
şi se distrează
şi ne sfidează
şi nu se văd
dar le simt
cum ne râd în hohote
de cum batem în zadar
la poarta raiului...

vineri, 13 octombrie 2017

Amor avem

(Pasărea iubirii)
Cândva,
cumva,
poate vom întâlni
pasărea iubirii
din cântecul uitat de lume
dar nu şi de noi
cei ce-l vom rescrie pe cer
să-l reamintim lumii
de pe pământ
după ce ne vom lua zborul..

marți, 19 septembrie 2017

Doar tu

Te-ai trezit de dimineaţă
şi-ai privit pe geam
Lumina acelaşi soare
frunzele din ram.
Poate nu simţeai nimic;
doar frânturi de vis
îţi spuneau că este ziua
viitorului promis.

Înger cald şi blând
n-am decât un gând
pentru tine risipit în vânt.

Hei tu, nu te-opri nicidecum!
Doar tu poţi să ştii pentru tine ce-i bine
Hei tu, ştiu că drumul e lung
însă ştii că doar aşa
ai să poţi s-ajungi cândva
pe steaua ta...

Te-ai gândit să pleci de-acasă
că nu-i timp să stai
Lumea te vorbea prin spate,
nu îi ascultai
şi mergeai tot mai departe
către visul tău
Nu te-mpiedica nimic,
treceai prin orice hău.

sâmbătă, 19 august 2017

Ora fără timp


music: Codruţ Croitoru
lyrics: Marius Ionescu

Mergeam pe bulevardul viselor
când deodată ne-am intersectat şi ne-am trezit la viaţă
minunându-ne ca în oglinzi
de minunea ce ne-a adus faţă-n faţă
Şi-am rămas doar noi
amândoi...

Nu mă-ntreba, te rog, ce caut,
nu mă-ntreba nici cât e ceasul;
În timp ce tu dormeai frumos ca un copil,
am avut grijă să îi trag semnalul de alarmă şi
să opresc pentru noi ora noastră fără timp

Uşa nu-mi trânti; mai stai puţin
mai stai te rog şi-ascultă-mă
mai stai şi-ascultă cântecul.
Ştiu că nu ne-aude nimeni.
Vecinii dorm, e noapte iar acum...
Şi-am rămas doar noi amândoi...

vineri, 4 august 2017

Să plouă...


Să plouă...
Să se şteargă urmele,
Să se uite,
Să se pună în arhivă
...Şi toate celelalte!...

Să plouă....
Să spele păcatele
noastre ale tuturor
să ni se stingă focurile
nu care cumva să rămână
vreo umbră de urmă!

Să plouă...
şi să se termine!

duminică, 16 iulie 2017

Teatru nocturn

Privește:
Seara asta, 
străzile își deschid porțile
și aprind reflectoare 
cu lumină aggiorno
din "stele pe băț"
Azi se joacă
mare spectacol mare:
"Dragostea Umbrelor"
spectacol de sunet de pași,
și lumină de străzi
ce ne face umbrele
să prindă viață,
să danseze, 
să cânte,
să joace
și să nu se mai despartă
poate niciodată...

luni, 3 iulie 2017

Ploaia noastră


(reloaded!)

Hei, nu te întrista
dacă ploaia ne va speria;
e numai geloasă
că tu eşti mai frumoasă
ca ea...

Hei, nu te supăra;
nici nu ai de ce, draga mea.
Deşi e-ntuneric,
decorul e feeric
şi-aşa.

Poate tu vrei să mai stăm;
miezul nopţii n-a venit.
Trenul i-a întârziat,
mai e timp de vorbit.

Ploaia cade-aşa frumos
degeaba fugi de stropii ei.
Hai să mergem braţ la braţ
fluierând dacă vrei
"Blow away,
blow away,
shine away..."

joi, 8 iunie 2017

Antidot

Iubire,
uită haosul
ultimelor zile şi
ia acest antidot:
noaptea aceasta
de adevăr,
noaptea noastră
a iubirii supreme,
cât toate zilele noastre
împreunate
pentru totdeauna...

sâmbătă, 8 aprilie 2017

Azi


Hei,
nu ştiu ce ştii,
ce vezi, ce vrei
dar astăzi îmi pare
că totul începe
să sune-a "You had a bad day"!
Nu ştiu ce ştii,
nu ştiu ce vezi,
nu ştiu ce-auzi;
totu-i confuz
şi prea-nceţoşat.
Păcat!....

Plouă cu soare
între noi doi;
furtună de vise
şi gânduri prea rupte
din noi
şi râdem şi plângem
şi totu-i ceţos
şi plouă,
şi-i soare;
ce vrei?!...
Aşa e când totul
îţi sună a "Bad Day",
când vrei şi nu vrei
şi te zbaţi şi tot speri
să nu faci
ce tot faci
repetând prea repetata
mare gafă de ieri....

sâmbătă, 4 martie 2017

Ora noastră



Priveşte cum timpul
s-a oprit la comandă
şi a adormit cuminte
ca un bebeluş:
Uite-aşa, special pentru noi
Să mai stăm să vorbim
oraşul să-l bântuim,
să ne rătăcim cântându-ne
poveştile pe străzile
din ce în ce mai pustii
ale oraşului
din ce în ce mai prieten...

duminică, 19 februarie 2017

Întâmplarea fiinţelor noastre



Încercai să-mi povesteşti
despre-un vis pe care l-ai avut cândva
plin de viaţă şi de tot ce se poate
de dragoste, gânduri, de oameni,
de roşul de vest şi et caetera...
Însă tot ce-mi povesteai
eu simţeam c-am mai trăit cândva
proiectându-mi ca-ntr-un film; ce poveste!
Ştiam totul pe de rost, în detaliu
fiindcă simţeam că-i povestea mea!...
Ce vis, ce-amintiri
prin ceaţă-alergând
Nori de iubire dintr-o lume
ce-a fost cândva,
ce s-a-ntâmplat cumva!
Şi doar tu şi eu
vorbeam de-acest vis într-o doară
fără ca să ştim,
fără să ne gândim
că am fost cândva faţă-n faţă
şi am trăit în aceeaşi trecută viaţă
prin ceaţă şi fum
prin vis alergând...