Google+ Followers

sâmbătă, 9 aprilie 2011

Eva - o scorpie îmblînzită

Statuie tristă, singură într-un parc....

Toți se minunează, o privesc lung,
fetele-o studiază, vor să-i semene
Băieții o cuprind în brațe,
o sărută, și-o închipuie vie
cum era cândva
când era tânără,
când era frumoasă,
când a făcut păcatul de-a iubi
și lumea a pedepsit-o cu sclavia

Era sclava doctorului Jeckyll
ce-ncerca să facă din ea
o doamnă Hyde
Era un cobai ce stătea
tristă și tăcută,
semiconștientă
dar frumoasă
ca o statuie semi-nudă, semi-vie
ca un înger cu aripile tăiate,
cu ochii negri cerșind iubirea zidurilor,
cu sânii goi și rotunzi
cerșind săruturile prafului ce se așternea,
cu șoldurile cuprinse, îmbrățișate
de un soclu de nepenetrat...

Până într-o zi când se trezi
și zdrobi soclul  cu șoldurile secrete
model polidisc
și fugi
goală, printr-un geam secret
în miez de noapte cu lună plină
dar nu știa
că doctorul bău poțiunea
și se transformă chiar el în Hyde
și ea gardul îl sări
Prea târziu!!
Monstrul o prinse și-o măcelărise....

....

Statuie tristă într-un parc pustiu...
Așa cum era când era vie
cu privirea tulbure
periculos de frumoasă
sperând la apariția unui Pygmalion
care s-o readucă la viață...