Haiku

 

Noapte peste bloc

Ca o mantie din vis

Covor de stele

Vianella oraşului din insulă

Un oraş pe-o insulă clădit

ne-a făcut chemare într-o zi

şi un ritm abulic ne-a primit

Haosu-i nebun ne-a copleşit

deşi nu părea decât a fi

Un oraş pe o insulă clădit

Noi păşeam asfaltul său topit

când un cântec-haos ne vorbi

şi un ritm abulic ne-a primit,

doar că spaţiul cam îngrămădit

explodă şi-ndată mai sădi

un oraş pe-o insulă clădit

şi-ncă unul a mai răsărit

din beton şi fiare mii şi mii

şi un ritm abulic ne-a primit...

Când la-ntoarcere ne-au iscodit

noi am început a povesti

"Un oraş pe-o insulă clădit

şi un ritm abulic ne-a primit"

Imagine: My dress hangs there, de Frida Kahlo

Haiku

Tablou de ploaie

În orașul cel tăcut 

Toamnă de gânduri

Tablou de Victoria Ciocan

Teatru nocturn

Privește:

Seara asta, 

străzile își deschid porțile

și aprind reflectoare 

cu lumină aggiorno

din "stele pe băț"

Azi se joacă

mare spectacol mare:

"Dragostea Umbrelor"

spectacol de sunet de pași,

și lumină de străzi

ce ne face umbrele

să prindă viață,

să danseze, 

să cânte,

să joace

și să nu se mai despartă

poate niciodată...

Coclaurile noastre

Să mergem, dar!...
Ne-așteaptă meleaguri
de dragoste
pline de povești...
Nu te speria de ploaia
ce-a venit
ce vrei?!
n-are de lucru
și cum tu ești
mai frumoasă ca ea...

Nu te speria
că-ți par locuri uitate
și părăsite de lume;
e doar o iluzie!...
De fapt și de drept,
ăsta-i și farmecul.
Câte povești nu s-au scris
și răs-scris pe-aici
și cîți alți oameni ca noi
nu le-au scris
cu litere de dragoste
poate chiar mai șchioape
ca ale noastre
pe colțuri de pagini
din monografia
acestui colț...
de rai!