Google+ Followers

luni, 11 octombrie 2010

Nocturnă



Și ai venit, frumoasa mea nebună
cu nu știu ce rapid neanunțat.
De pe o stea, sau poate de pe lună,
la mine-acasă, ai aterizat.

Mă contemplezi timidă și tăcută
precum celebrul nud al lui Renoir
și nu-mi schițezi nimic... rămâi tot mută
și eu precum o mâță-n calendar!...

Te-aș întreba de vorbă doar un lucru:
De unde ai aflat adresa mea?
De unde ști ce nume am, frumoaso?
Nu că așa ceva m-ar deranja...

Te văd cum vrei să ieși printr-o fereastră
și mai departe, undeva, să pleci.
Te-aș ține ca pe-o floare într-o glastră.
De ce să pleci în lumea celor reci?

duminică, 10 octombrie 2010

Despre o Stea

Odată, cândva...
Pe cer a strălucit o stea,
dar nimeni nu știa,
nu-și imagina
cine-i Ea
și ce vrea.

Odată, demult,
un înger a coborât pe Pământ,
dar nimănui
nu-i trecuse prin gând
că poate schimba lumea
printr-un simplu cânt.

Cândva, cumva,
acea stea s-a stins
când nimeni nu știa
şi nimănui nu-i păsa
de ea.
Acea stea...

Steaua mea!