Stare de contemplare

 

Şi totul se preschimbă

dar numai tu rămâi

ca-n vremea visului..

Şi totu-ncet se schimbă

ca gândul ce se plimbă

cu clipa cea dintâi

şi totul se preschimbă

şi numai tu rămâi...

În imagine, tabloul "Capitolul 13: Ea aşteaptă mereu", de Miruna Cojanu

Tabloul ieriului de mâine

Iubirea mea,
închide ochii
dar totuşi priveşte:
Totul este bine,
atât de bine
întrucât nimic,
de fapt,
nu mai există:
E doar visul nostru
fără ieri,
fără azi,
fără mâine,
fără timp, spaţiu...
Doar noi
şi noul nostru univers.

Frontiera

Soarele stătea atârnat
de cerul mahalalei;
acolo unde timpul
stătea tras pe linie moartă.
Aerul de fum și parfum
era handicapat într-așa un hal
încât nu mai simțea nimic.
Și din tot balamucul,
n-a mai rămas
niciun martor,
doar un copil care,
sătul de a contempla
același decor repetitiv,
a sărit gardul
și-a fugit
spre altă dimensiune.