Destin cu joc interzis

 

Te cântam,

şi doar florile 

îţi puteau asculta

cântecul vechi şi uitat

de lumea pedepsită la tăcere...

Te şopteam,

doar că aerul 

de fum şi parfum

nu te mai putea ghida

în oraşul cu străzi

pedepsite la somn

şi uitare...

şi Te-am strigat

şi au venit

şi m-au luat

şi m-au amendat

până la noile dispoziţii

ale gândului pedepsit

la nelinişti şi zbateri!...

Post-Scriptum

Aminteşte-ţi de ploi
atunci când soarele
îţi va face cu ochiul
şi-ţi va spune
că am trecut pe aici!...

Aminteşte-ţi de soare
atunci când ploaia va veni
şi te va uda
drept pedeapsă
că nu mi-ai văzut semnele!...

Aminteşte-ţi de ieri
şi de azi
şi de oricând,
iar dacă ştii pe cineva
cu o maşină a timpului,
să faci, te rog frumos,
un pustiu de bine
şi să-i spui
să ne întoarcă
în infinitul
ce ne-a apropiat,
ne-a îmbrăţişat
şi ne-a îndrăgostit!...

Să plouă #2

Să plouă...
Să mă întoarcă din drum
Drept pedeapsă
Că am fost prea ocupat
Şi poate nu te-am văzut
Cât şi cum ar fi trebuit...

Să plouă...
Să te-ntoarcă din drum,
Să te dezbrace de machiaj,
De minciuni,
Ca să te văd aşa cum eşti
Cu adevărat

Să plouă...
Să ne apropie,
Să ne găsim direcţia
Să ne cântăm cântecul

Să plouă,
Şi să ne iubim!...