Ochi de lună în soare

motto:

"Unde este ieșire dacă asta-i intrare?"
(întrebare retorică de când aveam vreo 4 ani, Ploiești, 1992-primăvara...)

Ești singur și plictisit
într-o casă mediocră
cu familie oarecare
și nu știi ce să mai faci,
e după-amiază
cu soare afară
și fata din vecini
cu ochii ei de lună,
azi, va pleca....

Familia ta e-ocupată,
ai vrea să te joci,
să te simți bine,
să uiți plictiseala
ce te-nconjoară...
Nu-i ziua ta,
însă azi vrei să uiți
când ar fi...

Fugi după ea
pe străduțe ciudate
cu frica de-a fi apoi prins,
dar ție nu-ți pasă;
ai vrea să fugi,
să evadezi
din cercu-ți prea-strâns...

Tramvaie spre nord și sud,
est și vest,
zboară grăbite,
ești cu ochii în soare
și nu știi pe care s-alegi
ca după ea să alergi...

Ajungi într-o gară
cu lume prea multă,
și cauți și n-o mai găsești...
Te-ai rătăcit
prin mulțimea cea oarbă
și nu mai știi drumul înapoi...