Într-o zi,
priveam teatrul străzii
aşa cum te uiţi
la filmele tale
de amor,
de amar
şi de jale
Oraşul surd
şi mult prea absurd
zăcea
pierdut în decor
Mă şi miram
cum de nu le e ruşine
să se dea în stambă
în aşa hal
când nimeni
n-a avut bun simţ
să le plătească
un biet bilet,
să le asculte
aberaţia lor mută -
de unde replici
când
"restul
e
tăcere"?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu