Cuțit cu tăiș dublu

motto:
"Nu vom afla vreodată ce oare ne-a legat..."
(Direcția 5 - Povestea noastră)

Ne-am văzut pentru prima dată,
dar parcă ne știam de un secol.
N-avem averi,
dar suntem bogați cu noi înșine.
Nu cerem nimic
dar parcă am vrea și luna de pe cer...
N-avem mai nimic,
dar ne-avem pe noi și asta e de-ajuns!....

Nu ne iubim,
dar ceva, astăzi, ne-a legat.
Nu suntem îngeri,
dar scopul nostru e cel mai curat.
Nu suntem demoni,
dar purtăm crucea proscrișilor.
Nu suntem vruți,
dar vrem lumea așa cum e!...

Suntem străini,
dar toată lumea ne știe.
Suntem proscriși,
deși... n-am făcut mai nimic!
Suntem nebuni,
dar n-avem nevoie de doctori.
Suntem în plus,
dar nici că ne-ar păsa!

Urme

motto:

"M-am căutat pe hartă,
dar nu m-am mai găsit"
(Ion Minulescu)

Am coborât din tren,
m-am uitat pe peron,
urmele tale nu le-am văzut
chipul tău... nici atât,
dar țicnalul locomotivelor
anunța chemarea ta...

Am pornit-o pe străzi,
te-am căutat,
casele nu știau,
gardurile nu știau,
dar totuși ceva mă ghida:
amintirea ta!

Am întrebat orice om,
am întrebat orice casă,
am întrebat orice stradă,
și nu știau...

Am întrebat porumbeii,
am întrebat câinii
am întrebat și pomii
și tot nu știau...

M-am întors în gară
unde auzeam strigătul tău
dar stăteam pe loc
era prea de tot
vocea ta îmi striga, urla,
prea târziu, că deja
trenul meu în ceață se pierdea...

Noaptea șobolanului de bibliotecă

motto:
"Poetul dacă doarme netulburat în flori,
treziți-l voi, prieteni, căci vin secerători..."
(Mircea Dinescu - Grâu păzit de maci)

O seară mare și un oraș mic
cu-o seară de cântări,
un public plictisit
și un artist sictirit
ce fără veste-a fugit...

O bibliotecă mare
într-o clădire uitată,
cărți interesante,
captivante,
criminal-terifiante...

Somn de voie fără de voie,
poliția dimineții,
"Ce-ai căutat?
Nu ai observat
semnul "interzis de intrat!!"??"