S-a aprins o lumină
peste mare,
peste nisip
şi peste noi,
dincolo de norii
unei realităţi
prea concrete,
şi fără direcţie...
S-a aprins o lumină
într-o noapte
ca într-o zi
pictată Rembrandtian,
bolnav, deprimant
şi inutil
precum o boală
fără medici
sau medicamente....
Dar lumina din noi...
cu greu va mai pâlpâi
până-n ziua aceea
în care se va arăta
licărind veşnic
în jurul nostru...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu