Eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea
când te privesc venind acum spre mine
cu paşii fermi în ploaia care vine
peste oraş şi peste lumea mea...
Am şi uitat de orice boală grea
iar ploaia pare c-o să se termine
Când te privesc venind acum spre mine,
eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea
Te-aş invita apoi la o cafea
de-aş şti că ne-am simţi atât bine
şi dacă spui că ţie îţi convine,
şi că probabil ne-om mai revedea,
eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea...
Super
RăspundețiȘtergere