Portret

Îmbrăcată-n dragoste,

priveşti cu ochi închişi

gânduri înflăcărate

ce dansează în jurul tău

ca-n faţa unei zeităţi...

Îmbrăcată-n tăceri,

asculţi muzica

sufletului care urlă

şi răsună teribil,

făcându-te să uiţi

timpul, spaţiul,

Îmbrăcată în cea care eşti,

te uiţi în oglinda gândului

uitând sufletul rămas

mut şi amnezic

în urma ta...

Statuia libertății într-un oraș de provincie

(...un fel de "Fată-în-alb")

Străină frumoasă,
cine te-a adus aici?
Ce tren străin
te-a lăsat în gară?
Cum de-ai fugit de acasă
singură, tristă și frumoasă
ca o pată albă
într-un oraș prea gri,
ca o nebună
scăpată dintr-un ospiciu
reprofilată ca muză
catapultată din altă lume
altă dimensiune
alt univers??...