Coclaurile noastre

Să mergem, dar!...
Ne-așteaptă meleaguri
de dragoste
pline de povești...
Nu te speria de ploaia
ce-a venit
ce vrei?!
n-are de lucru
și cum tu ești
mai frumoasă ca ea...

Nu te speria
că-ți par locuri uitate
și părăsite de lume;
e doar o iluzie!...
De fapt și de drept,
ăsta-i și farmecul.
Câte povești nu s-au scris
și răs-scris pe-aici
și cîți alți oameni ca noi
nu le-au scris
cu litere de dragoste
poate chiar mai șchioape
ca ale noastre
pe colțuri de pagini
din monografia
acestui colț...
de rai!

Serenadă

Nu mă-ntreba ce caut
pe aici
și nici nu-mi aminti
cît este ceasul!....
În timp ce tu dormeai
cuminte ca un copil,
am avut grijă
să-i trag semnalul
de alarmă
și să-l opresc pentru noi:
Ora noastră fără de timp!...

Nu-mi trînti ușa!
Mai stai puțin
și ascultă-mi cîntecul;
Nu ne-aude nimeni;
vecinii-și dorm
liniștiți veșnicia.
Am rămas numai noi
în ceasul adevărului nostru
cel mai adevărat:
IUBIREA!....