Triolet de stă ceasul

 

Mort în șlapi și fără lumânare,

Ceasul azi murise curios

Și lăsând în aer o-ntrebare.

Mort în șlapi și fără lumânare

Prins de moarte ca un oarecare

Într-un aer vag și misterios....

Mort în șlapi și fără lumânare,

Ceasul azi murise curios...

Iluzie cu despărţire la tren de seară

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Vremea se făcu

De când ceasul a stat

Aşteptând o clipă

Care nici ea

Nu ştia

Şi şi-a luat bilet

Şi a plecat...

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Dar nici timpul

Nu ştie ce gânduri

Putea aşterne inima

Care a amorţit

într-o umbră de iubire

ce-a tăcut

şi a murit

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Dar nici ce gând

şi-a luat iubirea cu ea pe drum

la tren de noapte

şi de despărţire...

8:25

Şuieram 

a semnal de soare

după gânduri întârziate

într-o noapte aleatorie

dar parcă

mult prea bine aleasă

Se anunţa 

ca-n Gara de Nord

Noua Săptămână 

de doar 8 zile 

a câte 25 de ore

(Ce oră fără timp, 

dă-o-ncolo;

Oricum timpul cel tâmp

şi-a luat tinicheaua 

de gât

şi s-a dus...)

Dar vai, 

ce ceas să ne sune

când o veni ora

adevărurilor nespuse

rămase-ntr-o biată

şi nescrisă carte

care-i doar inima?...

Coliziuni

Ieri, pe la 7-pierdute-fix,
m-am lovit de stele
şi a izbucnit o ploaie de scântei
ce cădea peste oraşul meu
din foi de ziar
şi de tutun prost
care s-a aprins
şi s-a dus...

Azi, pe la nu-ştiu-fără-un-sfert
m-am ciocnit de lună
şi din praf şi pietre
mi-am făcut
o casă-dulce-casă.

Lunatic;
ce să mai spui?!

Luna

Luna care ne-a pecetluit
iubirea ca într-o carte,
mi-a şoptit
că a păstrat o rază
să ghideze drumul meu
de stea

Aceeaşi lună
ce ne-a binecuvântat
mi-a dat de-nţeles
că ora noastră fără timp
n-a fost decât o cursă
în care doi străini
au căzut, şi încă mai cad
mulţi alţi naivi
ce-şi zic "îndrăgostiţi"

Tot aceeaşi lună de pe cer
ne minte ca un politruc demagog
punând aceeaşi placă tocită
că "ne iubeşte"
şi speră să ne găsim fiecare
ce ne trebuie...

Aşa am înţeles
de ce soarele fuge de ea
ca un actor
dintr-un decor într-altul
fără să-şi spună replica...

Tabloul ieriului de mâine

Iubirea mea,
închide ochii
dar totuşi priveşte:
Totul este bine,
atât de bine
întrucât nimic,
de fapt,
nu mai există:
E doar visul nostru
fără ieri,
fără azi,
fără mâine,
fără timp, spaţiu...
Doar noi
şi noul nostru univers.

Ora noastră

Priveşte cum timpul
s-a oprit la comandă
şi a adormit cuminte
ca un bebeluş:
Uite-aşa, special pentru noi
Să mai stăm să vorbim
oraşul să-l bântuim,
să ne rătăcim cântându-ne
poveştile pe străzile
din ce în ce mai pustii
ale oraşului
din ce în ce mai prieten...

Serenadă

Nu mă-ntreba ce caut
pe aici
și nici nu-mi aminti
cît este ceasul!....
În timp ce tu dormeai
cuminte ca un copil,
am avut grijă
să-i trag semnalul
de alarmă
și să-l opresc pentru noi:
Ora noastră fără de timp!...

Nu-mi trînti ușa!
Mai stai puțin
și ascultă-mi cîntecul;
Nu ne-aude nimeni;
vecinii-și dorm
liniștiți veșnicia.
Am rămas numai noi
în ceasul adevărului nostru
cel mai adevărat:
IUBIREA!....