Blues de noapte în centrul vechi

 

Ceasul cel mare n-are ore deloc

stă degeaba pe fază

Timpul tot stă şi leneveşte în loc

nu îl interesează...

E întuneric în oraş şi acum

nu este nimeni pe stradă,

luna şi stelele-s pierdute în fum -

de unde chef de paradă?!...

Noapte e rece şi bolnavă de fel

de-o mare singurătate

când ziua, lumea fără gânduri şi ţel

orbecăie mai departe

Iar dimineaţa de-ar veni n-are rost

să ne mirăm cum o noapte

se-mbracă şi apoi porneşte la drum

cu-aceleaşi semne de moarte

Iluzie cu peron de Vest

 

Dacă mâine

nu-i decât un ieri

în oglinda altuia,

mai stai o clipă

cam cât o lună

din anul în care

timpul s-a oprit

pentru noi 

şi pentru rămăşiţele

unei iubiri care

nu ştie întârzierile

sufletelor fugite

cu sorcova

în voiaj de rătăcire

şi pierzanie

Sunt încă aici

Sunt încă aici

la răscrucea dintre 

orele ce aşteaptă

gongul spectacolului

venrii tale

Sunt încă aici

între două trenuri neanunţate

n-am acte, bilete,

iar alte întrebări nici n-au rost

Sunt încă aici

într-un colţ de lume

sub o lună care nu ştie

ceasurile dereglate ale lumii

şi

totuşi

încă

mai

pot

aştepta

Destin sarcaustic

Ochii cerului

aşteptau în ploaia

amintirilor tăcute

şi-mi spuneau

că le pare rău...

Ascultam, 

dar sufletul râdea 

de sinistra lor 

comedie amară...

Ochii cerului

plângeau strigând

după gândul care fugea

să prindă ultimul tren...

Tăceam, 

ascultam,

dar şi eu aşteptam

trenul spre alte lumi 

de lumină...

Ochii cerului 

se opriră din plâns

şi tăcură....

Orele târzii

nu cunosc tristeţile

rămase în timpul 

ceasurilor dereglate

Ştiu că pot să zbor

muzica: Codruţ Croitoru

text : Marius Ionescu

STROFA 1 :

Ieri dimineață m-am trezit

Ca dintr-un vis minunat

din basme decupat

Pluteam pe-un cer de catifea

Părea că nimeni nu putea

Sa intre-apoi in lumea mea

PRECHORUS:

Zburam

şi pluteam

printre stele şi sori

Astfel am aflat că pot să

REFREN : 

Zbor

pe cerul meu de vis

atât de uşor

Plutesc în lumi

de paradis promis...

Zbor

să aflu drumul spre un cer

fără no-o-o-o-ori

Ştiu că pot să zbor...

STROFA 2 :

Azi-dimineaţă am aflat

că totul a fost doar un vis

deloc adevărat

Aş vrea acum să-l regăsesc

Să cred că azi mai pot visa

Să ştiu că pot din nou zbura

PRECHORUS2 :

Aş vrea

să găsesc

printre stele in zori

visu-n care ştiu că pot să 

REFREN:

Zbor

pe cerul meu de vis

atât de uşor

Plutesc în lumi

de paradis promis...

Zbor

să aflu drumul

spre un cer

fără no-o-o-o-ori

Ştiu că pot să zbor...

 BRIDGE: 

Am puterea de-a visa

de-a atinge orice stea

ce se-arată-n calea mea...

Astăzi drumul mi-e deschis,

să plutesc spre paradis

într-un vis

REFREN :

Zbor

pe cerul meu de vis

atât de uşor

Plutesc în lumi

de paradis promis...

Zbor

să aflu drumul

spre un cer

fără no-o-o-o-ori

Ştiu că pot să

 

REFREN :

Zbor

pe cerul meu de vis

atât de uşor

Plutesc în lumi

de paradis promis...

Zbor

să aflu drumul

spre un cer

fără no-o-o-o-ori

Ştiu că pot să zbor

Iluzie de lunatic

Fluieram luna
în staţie la 101
şi ai venit
ca o neanunţată
lucrare de control
a reflexelor pavloviene
de dragoste...

Fluieram stelele
cântând pe acoperiş
fel de fel de forme
de blues astral
şi ai aprins
semnale spre
un cer pentru doi

Fluieram noaptea
ce-a rămas paralizată
şi spânzurată peste oraş
ca pe o pagubă-n ciuperci...
În fond, cui să-i pese
de fluierăturile din biserica
unui oraş şi-aşa păcătos?!

Coliziuni

Ieri, pe la 7-pierdute-fix,
m-am lovit de stele
şi a izbucnit o ploaie de scântei
ce cădea peste oraşul meu
din foi de ziar
şi de tutun prost
care s-a aprins
şi s-a dus...

Azi, pe la nu-ştiu-fără-un-sfert
m-am ciocnit de lună
şi din praf şi pietre
mi-am făcut
o casă-dulce-casă.

Lunatic;
ce să mai spui?!

Luna

Luna care ne-a pecetluit
iubirea ca într-o carte,
mi-a şoptit
că a păstrat o rază
să ghideze drumul meu
de stea

Aceeaşi lună
ce ne-a binecuvântat
mi-a dat de-nţeles
că ora noastră fără timp
n-a fost decât o cursă
în care doi străini
au căzut, şi încă mai cad
mulţi alţi naivi
ce-şi zic "îndrăgostiţi"

Tot aceeaşi lună de pe cer
ne minte ca un politruc demagog
punând aceeaşi placă tocită
că "ne iubeşte"
şi speră să ne găsim fiecare
ce ne trebuie...

Aşa am înţeles
de ce soarele fuge de ea
ca un actor
dintr-un decor într-altul
fără să-şi spună replica...

Scrisoare...

Scrie-mi...
aceeaşi scrisoare
pe care o tot aştept
la post-restant
de ultima dată când
ne-am scris şi
s-a lăsat cu
"Return to Sender"
(Cine-i Sender şi unde cântă
nu mă-ntreba; nu ştiu...)

Scrie-mi...
Orice ar fi,
orice cuvânt
zburătăcit prin vânt,
inventează,
improvizează
cu inima şi mintea
caldă şi trează
(orice fel de idee bună
şi constructivă
ar merge...)

Scrie-mi...
Orice ţi-ar dicta
luna plină
de pe lumină
ce-a răsărit
să se ţină scai
după soarele devenit
artist-pe-viteză...

Adresa o ştii:
toate străzile
cu stele electrice,
toate casele
şi blocurile;
poţi să întrebi
şi la informaţii...

P.S.:
M-am mutat pe Lună;
mă recunoşti după fluieratul
de Stea...

Altă Serenadă

motto:
"Nu dragă, nu te deranja să mă iubești"
(Marin Sorescu - Nu te deranja)

N-ai decât,...
Trântește-mi ușa,
cheamă-ți gărzile canine
să mă alunge din fața ferestrei
amenințându-mă cu colții...

Asta e...
N-ai de ce
să mă mai privești;
Ceasu-i târziu pentru tine,
dar lasă-mă să-ți cânt
măcar pentru ultima dată
un ultim cântec sub lună
să am de ce pleca
chiar și-așa
"fluieră-stea"
pe drumul ce-a rămas
nebătut de noi
cândva...

Rutină sub lună

motto:
"- Uite, mamă! Luna-n băț!"
(folclor urban)

Pregătește-te!...
Noaptea se dezbracă de bariere
ca cea mai frumoasă
dintre toate nebunele...
Privește străzile
fără țipenie de om
cum țin priveghi
mirobolantei zi-nezi
ca unui erou
al nimicului
sub lunile
electro-stradale și martore
șoptindu-ți din pavaje
"Haide, haide, hai!
Nu-i timp să mai stai",
A venit vremea
să bați drumul
tot mai deschis
spre luna cea mai lună
ce te-așteaptă
s-o cerți în stil,
cîntîndu-i
"Blues-ul Astral"...