Scrisoare toamnei

Doamnă toamnă,

mai lasă-mi mângâierea

ce m-a eliberat

din neputinţa

unei confruntări

cu durerile amintirii...

Mai lasă-mi atingerea

unei clipe care cu smerenie

m-a vindecat din

greaua durere

a dorurilor...

Şi apoi, mai lasă-mă...

în zadarnicul suflet

s-a mai înfiripat un dor

de ducă şi de fugă

spre alte anotimpuri...

Triolet de fugă

 În dimineaţa cu asfaltul ud

oraşul te-a pierdut din amintire

deşi ca într-un vis te mai aud...

În dimineaţa cu asfaltul ud

pe când tu alergai spre gara Sud

se rescriau istorii dând de ştire:

"În dimineaţa cu asfaltul ud

oraşul te-a pierdut din amintire"

Rondel astral

 

Când multe stele tot cădeau

în ploi de vis şi de mister,

în poezii se-adăposteau

cei călători chemaţi în cer

Goniţi din nou de-al lumii ger

absurzi poeţi speriaţi fugeau

în ploi de vis şi de mister

când multe stele tot cădeau

Cu trenurile reci plecau

prin nopţile ce tainic pier

la zile care nu veneau

din gândul ce plângea-n ungher

Când multe stele tot cădeau...

Iluzie cu peron de Vest

 

Dacă mâine

nu-i decât un ieri

în oglinda altuia,

mai stai o clipă

cam cât o lună

din anul în care

timpul s-a oprit

pentru noi 

şi pentru rămăşiţele

unei iubiri care

nu ştie întârzierile

sufletelor fugite

cu sorcova

în voiaj de rătăcire

şi pierzanie

Să pot să trăiesc

Nu mai am cuvinte să-ţi scriu.
Poate că ţi-am spus şi nu mai stiu,
Dacă a fost ceva sau nu...
In locul unde-ascunzi tu sufletul...
Un fior sau poate-o şoapta,
Să mai simt în lipsa ta,
Ştiu prea bine:
Fără tine n-aş putea...

Să pot să alerg fără sa merg
Să pot sa visez fără să cred
Sa pot sa iubesc fara sa pierd
Să pot să alerg, să visezi, să iubesc
şi să pot să trăiesc

Toate astea au fost şi toate sunt,
Nimic mai mult decât un amănunt,
Mărunt o fi dar şi aşa...
A fost un amănunt din viaţa mea.
Şi chiar dacă nu te interesează
Voi fi acolo undeva
În miez de ziuă şi amurg de noapte
Voi striga...

Să pot să alerg fără sa merg
Să pot sa visez fără să cred
Sa pot sa iubesc fara sa pierd
Să pot să alerg, să visezi, să iubesc
şi să pot să trăiesc

Rendez-Vous

Ne mai vedem şi mâine;
De ce să ne grăbim
Să ne petrecem timpul cu cap
Când oricum
A fost decapitat
Şi de unde să-şi mai dea seama
Ce şi cum şi când?!...

Ne mai vedem şi poimâine;
Mâine-i departe
Deşi pe azi...
Mai ieri
l-am expediat
cu personalul de 11
urându-i cale bătută...

De-atunci aştept cuminte
Să se spună când şi cum,
Să se dea la ziar
Şi să grăiască profeţii dimineţii
Că vei veni;
“Nu-mi pasă, eu pot s-aştept”
Nu contează unde :
La Sud, la Vest,
La 1, 2, 3 sau la orice linie.

Ne mai vedem oricând o fi...
Să se pupe astrele
Şi ce va fi, va fi !

Luna

Luna care ne-a pecetluit
iubirea ca într-o carte,
mi-a şoptit
că a păstrat o rază
să ghideze drumul meu
de stea

Aceeaşi lună
ce ne-a binecuvântat
mi-a dat de-nţeles
că ora noastră fără timp
n-a fost decât o cursă
în care doi străini
au căzut, şi încă mai cad
mulţi alţi naivi
ce-şi zic "îndrăgostiţi"

Tot aceeaşi lună de pe cer
ne minte ca un politruc demagog
punând aceeaşi placă tocită
că "ne iubeşte"
şi speră să ne găsim fiecare
ce ne trebuie...

Aşa am înţeles
de ce soarele fuge de ea
ca un actor
dintr-un decor într-altul
fără să-şi spună replica...

Scrisoare...

Scrie-mi...
aceeaşi scrisoare
pe care o tot aştept
la post-restant
de ultima dată când
ne-am scris şi
s-a lăsat cu
"Return to Sender"
(Cine-i Sender şi unde cântă
nu mă-ntreba; nu ştiu...)

Scrie-mi...
Orice ar fi,
orice cuvânt
zburătăcit prin vânt,
inventează,
improvizează
cu inima şi mintea
caldă şi trează
(orice fel de idee bună
şi constructivă
ar merge...)

Scrie-mi...
Orice ţi-ar dicta
luna plină
de pe lumină
ce-a răsărit
să se ţină scai
după soarele devenit
artist-pe-viteză...

Adresa o ştii:
toate străzile
cu stele electrice,
toate casele
şi blocurile;
poţi să întrebi
şi la informaţii...

P.S.:
M-am mutat pe Lună;
mă recunoşti după fluieratul
de Stea...

Sud-amiaza unei fugi

Zis şi făcut!
Ziua se poate scurge
caldă şi calmă
cu ploaia ei de soare
ce-a îmbătat şi a adormit
oraşul şi-aşa ignorant
şi ridicol...
Semn bun să fac
marea alegere
şi marele pas
pe marele pod
dintre ieri şi azi,
să iau biletul dus-fără-întors
către lumea de bine
şi de orice alceva...
Semn bun să-mi fac bagajele;
m-aşteaptă un accelerat de scăpare
din Sudul cel mare
care să mă ducă spre tine
şi amintirea ta...

The Fire

muzica: Codruţ Croitoru
text: Marius Ionescu

The pain just feels OK
walking on the town
Following my steps by...
I'm running all alone
from a place to another
People got no problem...
They don't feel a thing
Not a simple sign
From above the clouds....

Chorus:

A-ha-ha-ha
The town is burning
A-ha-ha-ha
The storms are melting it
A-ha-ha-ha
People keep running around
To the last shelter
A-ha-ha-ha
The town is burning
A-ha-ha-ha
The storms are melting it
A-ha-ha-ha
People keep running around
To the last shelter

Now the clouds are gathering
Covering the town
In a total eclipse of the sky
People are passing by
Just as nothing
really mattered
Looks like they don't know
Or, they don't care
Yeah, they just don't care...

Chorus:

A-ha-ha-ha
The town is burning
A-ha-ha-ha
The storms are melting it
A-ha-ha-ha
People keep running around
To the last shelter
A-ha-ha-ha
The town is burning
A-ha-ha-ha
The storms are melting it
A-ha-ha-ha
People keep running around
To the last shelter

Să plouă #3

Să plouă!
Atât cât ar fi fost de-ajuns
ca să ştiu că vei veni.
Să plouă
să mai alerg după stele ce cad
din nori
Să plouă
să mai alergi după ziua
care se duce
Să plouă
să mai batem străzile
făcând haz
de cei ce fug speriaţi
care-ncotro
Să plouă...
...şi atât!

Doar tu

Te-ai trezit de dimineaţă
şi-ai privit pe geam
Lumina acelaşi soare
frunzele din ram.
Poate nu simţeai nimic;
doar frânturi de vis
îţi spuneau că este ziua
viitorului promis.

Înger cald şi blând
n-am decât un gând
pentru tine risipit în vânt.

Hei tu, nu te-opri nicidecum!
Doar tu poţi să ştii pentru tine ce-i bine
Hei tu, ştiu că drumul e lung
însă ştii că doar aşa
ai să poţi s-ajungi cândva
pe steaua ta...

Te-ai gândit să pleci de-acasă
că nu-i timp să stai
Lumea te vorbea prin spate,
nu îi ascultai
şi mergeai tot mai departe
către visul tău
Nu te-mpiedica nimic,
treceai prin orice hău.

Stay

music: Codruţ Croitoru
lyrics: Marius Ionescu

Yesterday, a crying scream
woke me from a bad old dream
such a broken dream
full of steam

Nightmares' coming at my door
I can't take it anymore
feeling more and more
insecure...

Stay
a little while for now
please stay
I know it's hard for you
just stay and turn around
stop playing all the games you play
Stay
a little time around
please stay
don't go, don't run away
think twice before you're leaving, baby,
stay another day...
This has got no reason
that's a foolish thing
Take my hand and come, let's go
leaving everything

Now I'm running on my way
to a new and better day
running all away
all away...

Chemarea

Stăm față-n față
cu priviri ce se-mpiedică
într-o bizară gimnastică
pe ritm de-accelerat
zgîindu-se ba la
spectacolul decorului
preaschimbător,
ba la soarele ce se
războiește cu luna
într-un balet sexual
de mare clasă...

Mă-ntrebi ceva
în șoaptă cald-răgușită;
chemare-n poala confesiunilor
și secretelor...
Dar ce secrete să mai avem,
necunoscuta mea milenară?!...
Parcă n-ar ști deja toată lumea
de ce ne-am aruncat
actele și tichetele arse
pe fereastră
întru pierderea urmei;
Alt început
născut
dintr-un prim sărut
iluminat de bezna
ce deja ne-nconjoară...

Voiaj

Iubito,
vezi soarele
ce ne clipește
complice din ochi?
Simți vîntul
bătîndu-ne în plete?
Asculți rockul
"fier-pe-fier"
ce ne ghidează
tot mai și
tot mai departe,
nemaicontînd
unde și cînd
vom ajunge?...
Observi cum
nimeni pînă acum
nu ne-a oprit
măcar să ne-ntrebe
de viață, acte
și toate cele?

Așa-i,...
am uitat c-am aruncat
valiza cu de toate
(de la acte pînă la
probleme personale)
pe ușa frontală,
dar chiar și-așa,
poa' să vină
și nașu'-nașului'-nașilor
că n-are ce să ne facă;
suntem LIBERI!...

Noi doi

- Numele ereticilor pe toate gardurile -

Iubirea noastră
s-a scris pe-un colț de cer
al ochilor tăi
(e de ajuns și atât,
nu-l vedem decât noi).

De ce să ne mai dezbrăcăm
de secretele pe care și așa
toată lumea le știe?!
Da, da...
vezi că e un graffitti cu noi
pe la gară
pe zidul magaziei de mărfuri
cu fața către
cartierul-care-nu-i-cartier
și altul pe opusă
cu semne de tip
"Cărați-vă!"
"Mai lăsați-ne!"
"Roiu!!"
asta ca doar-doar
odată s-o ștergem...

La fiecare poartă
(albastră sau nu)
a orașului,
câte-un semn;
nu că ar deranja,
ci din contră:
semnul lor
mărește semnul
iubirii noastre
scrise pe-un colț
din cerul ochilor tăi!...