Blues de noapte în centrul vechi

 

Ceasul cel mare n-are ore deloc

stă degeaba pe fază

Timpul tot stă şi leneveşte în loc

nu îl interesează...

E întuneric în oraş şi acum

nu este nimeni pe stradă,

luna şi stelele-s pierdute în fum -

de unde chef de paradă?!...

Noapte e rece şi bolnavă de fel

de-o mare singurătate

când ziua, lumea fără gânduri şi ţel

orbecăie mai departe

Iar dimineaţa de-ar veni n-are rost

să ne mirăm cum o noapte

se-mbracă şi apoi porneşte la drum

cu-aceleaşi semne de moarte

Tanka

 

În jur şi în gol

universu-ţi orbita

la ceas de orbiri.

Niciun cititor de gând

nu-ţi ştia visul de zbor...

Fereastra

 

Ai deschis fereastra dimineţii reci

să mai intre vântul să te-atingă

amintind de-un ceas la care ştii că pleci

şi de-un gând ce azi o să se stingă

Fără niciun zgomot ai pornit la pas

şi-ai fugit apoi ca dintr-o filă

ce s-a scris şi astăzi nu a mai rămas

decât o poveste inutilă

Ai deschis fereastra dimineţii reci

să mai intre vântul să te-atingă

amintind de-un personal cu care pleci

şi un vis ce azi o să se stingă

Toţi se miră azi cum ai putut să pleci

şi întreabă-n sus şi-n jos pe stradă

nici ai casei, nici vecinii nu mai ştiu

când vor reuşi să te mai vadă

Ai deschis fereastra dimineţii reci...

şi-ai plecat fără să laşi o urmă!...

Rondel de toamnă

Subtil e-un dans de frunze ruginite

ce le-a decolorat uscatul vânt

şi imediat coboară pe pământ...

rănite şi cu mult prea obosite

În ceasul cel cu ore-mbătrânite

din toamna-n care timpul ne-a înfrânt,

Subtil e-un dans de frunze ruginite

ce le-a decolorat uscatul vânt.

Orgoliile tac azi prăbuşite

într-o mansardă gri cu nori şi vânt

când toamna vine cu-al romanţei cânt

la vârsta când cu toate stau smerite

subtil e-un dans de frunze ruginite...

Triolet cu revedere din alt timp

 

Dar parcă am uitat să te mai chem

dintr-o scrisoare sau fotografie

să-mi amintesc ce-a fost şi ce suntem...

Dar parcă am uitat să te mai chem

în ceasul cel oprit în vis etern

şi în târziul timp de elegie

dar parcă am uitat să te mai chem

dintr-o scrisoare sau fotografie...

În imagine: autorul faţă-n faţă cu tabloul "Capitolul 10: Noi suntem", de Miruna Cojanu

Iluzie cu despărţire la tren de seară

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Vremea se făcu

De când ceasul a stat

Aşteptând o clipă

Care nici ea

Nu ştia

Şi şi-a luat bilet

Şi a plecat...

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Dar nici timpul

Nu ştie ce gânduri

Putea aşterne inima

Care a amorţit

într-o umbră de iubire

ce-a tăcut

şi a murit

“Mai stai!

Ora fără timp

Nu cunoaşte despărţire!”

Dar nici ce gând

şi-a luat iubirea cu ea pe drum

la tren de noapte

şi de despărţire...

Haiku

Umbletul ploii

în tăcerea ceasului

ritmuri din haos

Iluzie de bibliotecă

Ratacind între cărțile vechi

Te îmbăiai în ploile de praf

Ale amintirilor 

Rătăcind în foaierul

Amintirilor de împrumut

Te făceai că plouă 

Nemaiauzind 

Flashurile realității 

Prea tarziu 

Pentru ceasul vieții 

Care nu știe a citi

Cărțile în ploi

De amintiri

Iluzie de primăvară

S-a luminat a ploaie

peste amintirile

cu parfum de praf

din podul inimii...

Se tot făcuse timpul

de pe vremea în care

ceasul a stat

peste clipa ce-am iubit-o,

dar care s-a dus

şi nu m-a văzut...

şi oricum n-avea cum!...

S-a luminat a ploaie

peste amintiri,

dar ce să ştie meteorologii

despre potopul

ce mi-a luat fotografiile

uitate ale sufletului

pe apa zilei relelor?...

8:25

Şuieram 

a semnal de soare

după gânduri întârziate

într-o noapte aleatorie

dar parcă

mult prea bine aleasă

Se anunţa 

ca-n Gara de Nord

Noua Săptămână 

de doar 8 zile 

a câte 25 de ore

(Ce oră fără timp, 

dă-o-ncolo;

Oricum timpul cel tâmp

şi-a luat tinicheaua 

de gât

şi s-a dus...)

Dar vai, 

ce ceas să ne sune

când o veni ora

adevărurilor nespuse

rămase-ntr-o biată

şi nescrisă carte

care-i doar inima?...

Azi e prea târziu

 

muzica: Codruţ Croitoru

text: Marius Ionescu

Ce cauţi azi în calea mea?

Ceasu-i târziu şi-mi tulburi liniştea

Mă urmăreşti la orice pas

N-ai înţeles sau poate

nici nu vrei să ştii măcar că

Refren:

Azi e prea târziu şi-acum

eu mi-am ales alt drum

un alt drum din care nu pot să mă-ntorc nicicum căci

Azi e ceasul prea târziu

şi mâine am să fiu

mai departe poate însă unde nici acum nu ştiu

Ce cauţi iar în drumul meu

Nu înţelegi că tu-mi faci numai rău

De s-ar putea, pleacă de-acum

N-ai înţeles sau poate

nici nu vrei să ştii măcar că

Refren...

Bridge:

Este prea târziu acum

trebuie deja să plec la drum

Filmul cel vechi s-a rupt,

totu-i deja trecut şi

Refren...

Ora fără timp

music: Codruţ Croitoru
lyrics: Marius Ionescu

Mergeam pe bulevardul viselor
când deodată ne-am intersectat şi ne-am trezit la viaţă
minunându-ne ca în oglinzi
de minunea ce ne-a adus faţă-n faţă
Şi-am rămas doar noi
amândoi...

Nu mă-ntreba, te rog, ce caut,
nu mă-ntreba nici cât e ceasul;
În timp ce tu dormeai frumos ca un copil,
am avut grijă să îi trag semnalul de alarmă şi
să opresc pentru noi ora noastră fără timp

Uşa nu-mi trânti; mai stai puţin
mai stai te rog şi-ascultă-mă
mai stai şi-ascultă cântecul.
Ştiu că nu ne-aude nimeni.
Vecinii dorm, e noapte iar acum...
Şi-am rămas doar noi amândoi...

Ora noastră

Priveşte cum timpul
s-a oprit la comandă
şi a adormit cuminte
ca un bebeluş:
Uite-aşa, special pentru noi
Să mai stăm să vorbim
oraşul să-l bântuim,
să ne rătăcim cântându-ne
poveştile pe străzile
din ce în ce mai pustii
ale oraşului
din ce în ce mai prieten...

Alerg printre stele

muzica: Codruţ Croitoru
text: Marius Ionescu

Gândul meu de-ar zbura
către tine cândva,
ai putea să-l strângi în braţe ca pe-o stea?
N-am să-ntârzii un ceas,
nicio zi, niciun pas;
voi porni la drum şi nu am să mă las!...

Alerg printre stele
în visele mele
alerg, rătăcesc,
dar tot nu pot să te găsesc...
Alerg printre stele
în visele mele
alerg, rătăcesc
şi-aş vrea să pot să te răpesc.

Într-o zi voi afla
care este taina ta,
unde te ascunzi, pe care drum de stea.
N-am să-ntârzii un ceas,
nicio zi, niciun pas;
voi porni la drum şi nu am să mă las!...

Altă Serenadă

motto:
"Nu dragă, nu te deranja să mă iubești"
(Marin Sorescu - Nu te deranja)

N-ai decât,...
Trântește-mi ușa,
cheamă-ți gărzile canine
să mă alunge din fața ferestrei
amenințându-mă cu colții...

Asta e...
N-ai de ce
să mă mai privești;
Ceasu-i târziu pentru tine,
dar lasă-mă să-ți cânt
măcar pentru ultima dată
un ultim cântec sub lună
să am de ce pleca
chiar și-așa
"fluieră-stea"
pe drumul ce-a rămas
nebătut de noi
cândva...

Serenadă

Nu mă-ntreba ce caut
pe aici
și nici nu-mi aminti
cît este ceasul!....
În timp ce tu dormeai
cuminte ca un copil,
am avut grijă
să-i trag semnalul
de alarmă
și să-l opresc pentru noi:
Ora noastră fără de timp!...

Nu-mi trînti ușa!
Mai stai puțin
și ascultă-mi cîntecul;
Nu ne-aude nimeni;
vecinii-și dorm
liniștiți veșnicia.
Am rămas numai noi
în ceasul adevărului nostru
cel mai adevărat:
IUBIREA!....