Nu...
De ce-aş schimba ceva
ce este deja
atât de frumos
Totul e-atât de bine
şi e-atâta lumină în jur
şi-năuntru
şi pretutindeni
încât nu ştiu,
nu văd de ce
ar trebui să vină
seturi şi serii de schimbări
unele peste altele
ca nişte furtuni
Nu...
Totul e bine
Totul e-atât
de minunat
încât nu văd rostul
unui nou soare,
unei noi lumini...
Totul e bine...
...şi-atât!
Merg pe străzi întunecate şi de lume uitate
pas cu pas îmi vin în cap doar amintiri care dor
cu imagini prea ceţoase şi distorsionate
şi cuvinte nerostite la momentul lor
Şi unde eşti oare, tu, vis din trecut?
Imaginea ta din filmul cel rupt
unde oare s-a pierdut,
prin care noapte de mai s-a pierdut?
Eu nu am să mă las şi-am să-ntreb lumea toată;
nu pot să mai rezist să te-aştept chiar o viaţă
Am să aflu cândva,
am să aflu cumva
unde eşti
unde eşti
Eu nu am să mă las şi-am să-ntreb lumea toată;
nu pot să mai rezist să te-aştept chiar o viaţă
Pe străzi am s-alerg
şi-orice om am să-ntreb
unde eşti
unde oare rătăceşti
Rătăcesc pe strada ta cum hoinăresc prin vise
fără bani şi-n buzunarul de la piept cu o stea
însă tot mai cred că pot găsi şi porţi deschise
unde doar cu un sărut m-aşteaptă dragostea
