Fereastra

 

Ai deschis fereastra dimineţii reci

să mai intre vântul să te-atingă

amintind de-un ceas la care ştii că pleci

şi de-un gând ce azi o să se stingă

Fără niciun zgomot ai pornit la pas

şi-ai fugit apoi ca dintr-o filă

ce s-a scris şi astăzi nu a mai rămas

decât o poveste inutilă

Ai deschis fereastra dimineţii reci

să mai intre vântul să te-atingă

amintind de-un personal cu care pleci

şi un vis ce azi o să se stingă

Toţi se miră azi cum ai putut să pleci

şi întreabă-n sus şi-n jos pe stradă

nici ai casei, nici vecinii nu mai ştiu

când vor reuşi să te mai vadă

Ai deschis fereastra dimineţii reci...

şi-ai plecat fără să laşi o urmă!...

Rondel de toamnă

Subtil e-un dans de frunze ruginite

ce le-a decolorat uscatul vânt

şi imediat coboară pe pământ...

rănite şi cu mult prea obosite

În ceasul cel cu ore-mbătrânite

din toamna-n care timpul ne-a înfrânt,

Subtil e-un dans de frunze ruginite

ce le-a decolorat uscatul vânt.

Orgoliile tac azi prăbuşite

într-o mansardă gri cu nori şi vânt

când toamna vine cu-al romanţei cânt

la vârsta când cu toate stau smerite

subtil e-un dans de frunze ruginite...

Scrisoare toamnei

Doamnă toamnă,

mai lasă-mi mângâierea

ce m-a eliberat

din neputinţa

unei confruntări

cu durerile amintirii...

Mai lasă-mi atingerea

unei clipe care cu smerenie

m-a vindecat din

greaua durere

a dorurilor...

Şi apoi, mai lasă-mă...

în zadarnicul suflet

s-a mai înfiripat un dor

de ducă şi de fugă

spre alte anotimpuri...

Dor de toamnă

 

Pe o frunză,

un vers plâns

din emoţii de

septembrie

s-a uscat de dor

în nepăsătorul

vânt al tăcerii...