La fiecare pas
câte un semn,
la fiecare ceas
câte o amintire
şi-n fiecare gând
câte cineva
cu o şoaptă
dintr-un timp
către altul...
Fiecare pas -
câte o rază
fiecare ceas -
câte o umbră
şi fiecare gând
câte o şoaptă
ca o parolă,
ca o cheie
pentru jocurile
ce n-au apucat
să înceapă
în ceasurile
ce
vor
mai
fi...
Pășind pe balustradă
Ca pe o stradă ce s-a deschis
Ni s-au deschis și drumuri noi
În pași de zbor
Timp, pe unde-ascunzi anii promişi,
prin ce poeme-amare de iubire,
că văd i-ai gonit ca pe proscrişi...
Timp, pe unde-ascunzi anii promişi;
cu ce rapid de noapte îi trimişi,
spre ce necunoscută nălucire?
Timp, pe unde-ascunzi anii promişi
prin ce poeme-amare de iubire?
