Joc pe caz de boală

 

Inima mea

Sărea coarda pe arterele

Din orașul inimii tale.

Tu jucai șotron pe nori 

Lovind cu piatra 

Capul meu fără minte

Și fără de gânduri

Într-o copilărie

Impertinentă

Și impenetrabilă...

Gândul tău juca feste

Și-ncingea fieste

Pe 7 cărări ale

Metafizicului meu

Și doar inima mea 

Ce mai știe de astea...

Restul le mai știe

Unul, Neamzheimer,

Specialistul nostru

În cazuri de boală

Care nici el nu mai știe

Cine pe cine

S-a îmbolnăvit 

De toate cele boli...

Iluzie cu semne

 

La fiecare pas

câte un semn,

la fiecare ceas

câte o amintire

şi-n fiecare gând

câte cineva 

cu o şoaptă

dintr-un timp

către altul...

Fiecare pas - 

câte o rază

fiecare ceas - 

câte o umbră

şi fiecare gând

câte o şoaptă 

ca o parolă, 

ca o cheie 

pentru jocurile

ce n-au apucat

să înceapă 

în ceasurile 

ce

vor

mai 

fi...

Jocuri de foc

Atunci când ai venit,
o stea a căzut
şi a făcut o groapă
în pielea şi-aşa bolnavă
a străzii.
Aşa am aflat
ce hal de tir
joacă zeii
pierduţi la belciugele
din lanţul ce ne-a legat!...

Aşa am aflat
că de fapt am fost câştigaţi
murdar la 4/69,
dar zarurile n-au fost aruncate,
ci arse!...

Aşa am aflat
că viaţa se joacă,
dar nu ştie să piardă!...