Da,
am păstrat cuvinte
în scrisori şi jurnale
scrise de umbrele
din tăcerea inimii
de care n-ai ştiut...
Da,
am păstrat iubire
ferecată-n sufletul
bine-zidit
şi prea-securizat
de frică
pe care nu l-ai cunoscut...
Şi alte zise şi nezise
scrise şi nescrise
poezii,
gânduri,
noduri
şi doruri
care te aşteaptă
într-o carte
a sufletului
cu glasul tăcut...
Prea bătrân să-şi amintească
sufletul te privea tăcut
ca pe-o umbră de gânduri
ca pe-un prieten demult pierdut
şi atunci se-ntreba
"Ce-am pierdut, ce am mai avut?"
Prea bătrân să te ştie,
sufletul te privea cumva
fără să-şi reîmprospăteze
ocupată memoria sa
şi atunci pe strada mare
a luat-o la pas cam aşa...
Prea bătrân să-şi amintească
prea bătrân să te ştie,
cu memoria plină
şi bolnav de-amnezie
Prea bătrân să mai vadă
te privea tăcut şi confuz
şi atunci, ce să facă,
ţi-a scris trist un amnezic blues
Conclav de păsări
adunat la vorbe mari
şi controverse...
Şedinţa se suspendă;
firul roşu este rupt.
Când s-a deschis o carte cu idei,
Un cântec se porni rupând tăcerea
Ce se îmbrățișa cu nervii mei...
Când s-a deschis o carte cu idei,
Nici eu, nici tu și nici măcar ai mei
nu mai ştiam să ne-ascundem plăcerea.
Când s-a deschis o carte cu idei,
Un cântec se porni rupând tăcerea...
Fotograf: Marius Ionescu
.jpg)
Insule de nori
Ne așteptau plutind calm
În marea de cer...
Cu aripi-tentacule,
Înotăm cerul în zbor.
Gânduri naive
desenate-n nuanţe gri,
puzzle de suflet
în bucăţi cam mii şi mii;
piesele-absente
nu mai ştiu a le găsi...
Lumea e multă,
însă oamenii puţini,
suficienţă,
viziuni de vizuini...
Ce să mai cauţi?
Eşti străin între străini...
Cine s-asculte
când abia se-ascultă ei?...
Cine să vadă
când sunt orbi şi derbedei
în paşi de Panzer
fără gânduri şi idei?...
Gânduri naive
desenate-n nuanţe gri,
umbre bolnave
după paşii noştri vii;
piesele-absente...
tu mai ştii a le găsi?...
Suspendați în timp
Și-atârnați în spațiul gol,
Ne ducem soarta...
Ceasuri mult prea bolnave
Au uitat să mai sune...
În imagine: "Obiecte suspendate în timp", de Graţiela Frangu
Găsesc că nu avem răbdări
şi poate ritmu-i nebunesc,
că respirăm în aer praf
într-un oraş cam nefiresc,
Găsesc...
şi totu-i firesc
totu-i firesc
Şi timpul ne tot fierbe-acum
mult mai nebun şi mai prostesc
şi chiar de-ar fi să fie-aşa
un lucru bun eu, zău, nu mai
găsesc...
şi totu-i firesc
totu-i firesc
e-un pic nebunesc!...
E o prostie ce trăim
în timpul ăsta nebunesc
nici îndoieli nu mai avem
că şi prostia-i un firesc
găsesc
şi totu-i firesc
totu-i firesc
Azi greierii ne cântă-n messenger
şi-i ora cand păienjeni vin spre noi
iar pânzele ne-nvaluie mizer...
Azi greierii ne cântă-n messenger
prietenii privesc acest mister,
se-ntreabă, fac rumoare, tărăboi...
Azi greierii ne cântă-n messenger
şi-i ora cand păienjeni vin spre noi
