Frontiera

Soarele stătea atârnat
de cerul mahalalei;
acolo unde timpul
stătea tras pe linie moartă.
Aerul de fum și parfum
era handicapat într-așa un hal
încât nu mai simțea nimic.
Și din tot balamucul,
n-a mai rămas
niciun martor,
doar un copil care,
sătul de a contempla
același decor repetitiv,
a sărit gardul
și-a fugit
spre altă dimensiune.

Iluzia Mahalalei Amintirilor

motto:
Cu ochii în soare
voi avea ce povesti..."
(Bere Gratis - Ce mișto!)

Mai lasă-mă puțin...
O clipă, o oră -
n-are importanță...
Soarele mai are-o groază
de stat acolo sus
pentru noi
deasupra mahalalei
și-i mai stă și bine-așa!...

Privește și-ascultă pașii
puținei lumi ce trece
fără să ne tulbure,
ba chiar salutîndu-ne...
Privește strada
cum ne-așteaptă
cu povești
ce coboară
de la fiecare geam
al caselor
ce ne deschid porțile
și ne cheamă
îndemnîndu-ne
să le-ascultăm
pîn' la clipitul soarelui
și țicnalul
ultimului personal
cu care vom pleca...

Incognito

"Intrarea prin Sărindar
și ieșirea pe brînci"
(folclor bucureștean)

Am ajuns!...
Orașul cheaun de somn
nu ne cunoaște sosirea,
nu știe mersul trenului
ce ne-a lăsat în prima
haltă mărginașă;
sosirea nu s-a dat la ziar...

Străzile tăceau
ca niște baricade părăsite,
ochi de copii din case
ne priveau ca pe un miracol,
părinți speriați își luau copiii
de la ferestre
ferindu-i ca de-un pericol iminent,
Puținii străini
cu dejavu-uri și păreri
stîrneau rumori
dînd cu presupusul
și cu teorii chibritice,
doar praful amintirilor
simțindu-ne pașii fantomatici
pe drumul larg deschis
spre gara,
tichetul
și trenul
spre alt vis...

Fuga

motto:
"Noaptea, mieii țese ie
nimeni urma să ne-o știe"
(Phoenix - Ochii negri, ochi de țigan)

Poliția politică a timpului
Cotrobăie cartierul
Împînzindu-l cu pozele noastre alb-negru
Și mesajele de rigoare
Să-nțeleagă prostimea surdo-oarbă…

Iar tu, și eu
Devreme și tîrziu,
Pe față și incognito
i-am sfidat fentîndu-i
cu sosii statice
și-am părasit orașul
lăsîndu-l în ceață de fum
de Pacific înhămat
la tren de seară…

Tu în drum spre X
Eu spre Y
Și iată-ne
schimbînd macazul
spre un Z
de toată frumusețea…
unde ne-a lăsat
îngerul-ursitor-de-soartă
în chip și uniformă
de nașă…