Poema nezisului

 

Oraşul răsuna-n pustii

a "tralala şi tralali"

ca într-un high-fidelity

Oraşul răsuna-n pustii

tot bumţăind din noapte-n zi

dar ce să ştiţi, măi dragi copii...

Oraşul răsuna-n pustii

a "tralala şi tralali"

Stare de amintire

Pe vremea când eram copii

ni se cânta de "C'est la vie"

şi ne ziceam "en gros" prostii.

Pe vremea când eram copii...

ce de minciuni, ce vise mii

se-nfiripau în clipe vii.

Pe vremea când eram copii

ni se cânta de "C'est la vie"

Tanka

 

Paşii tăi tăcuţi

se opriră în oglinzi

ce nu te cunosc

Bolnavele amintiri

ţi-au deschis drumul final...

Imagine: "Capitolul 2: Ea pleacă fără să privească înapoi" de Miruna Cojanu

Sursa: https://www.facebook.com/mirunacojanuart

Triolet de fugă

 În dimineaţa cu asfaltul ud

oraşul te-a pierdut din amintire

deşi ca într-un vis te mai aud...

În dimineaţa cu asfaltul ud

pe când tu alergai spre gara Sud

se rescriau istorii dând de ştire:

"În dimineaţa cu asfaltul ud

oraşul te-a pierdut din amintire"

Triolet de noapte

 

Greieri cântau prin părul tău

în noaptea cea de blues astral 

făcând un mare tămbălău...

Greieri cântau prin părul tău

un cântec cu păreri de rău

sunând firesc şi-aşa normal:

"În noaptea cea de blues astral 

greieri cântau prin părul tău..."

Tanka

Priveste in cer

Si priveste-n tine-apoi

Ca intr-un ecran:

Amintirile-au plecat

Cu inaltul dor de zbor

Rondel de viaţă

 

Eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea

când te privesc venind acum spre mine

cu paşii fermi în ploaia care vine

peste oraş şi peste lumea mea...

Am şi uitat de orice boală grea

iar ploaia pare c-o să se termine

Când te privesc venind acum spre mine,

eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea

Te-aş invita apoi la o cafea

de-aş şti că ne-am simţi atât bine

şi dacă spui că ţie îţi convine,

şi că probabil ne-om mai revedea,

eu ştiu că viaţa nu-i atât de rea...

Tanka

 

Am ramas straini

Sub sorii cei electrici

Ai orasului

Lumina din gândul tău

a stins luna din suflet...

N tautografic

 

Nopţile negre 

negau nimbul nostru...

Nebunia noastră 

n-avea nicio noimă...

Nebunii neprihăniţi 

n-aveau notoria neomenie

necesară nimănui...

Iluzie de sport extrem

 

Într-o zi,

atârnam de un colţ de suflet

şi mă pregăteam de un avânt

în hăul unei amintiri

Într-o noapte

atârnam de malul unui dor

şi mă apăram de valul

marilor despărţiri...

...şi tot aşa

până în ziua aterizării

pe pământul promis

al iubirii noastre