Umbletul ploii
în tăcerea ceasului
ritmuri din haos
"N-am avere decât iubirea N-am ambiții decât fericirea" (Direcția 5 - Și ce dacă?)
music: Codruţ Croitoru
lyrics: Marius Ionescu
I'm sitting here watching the city
with its shades of grey
I see it layed in bitter sickness
on a rainy day
All I want is to know if a doctor
can find a cure for this
Who knows where or when to find it
to get back into the bliss
What the hack
I'd paint the town in red and black
No, baby, don't hold back!
What the hack
Let's get our city back...
Aaaaaaaaaaa
Na na na na na na
I would paint the city and someday
my dream will find its way
Don't know what is left to do now
with this dirty old town
when everybody is getting used to
all its grey and brown
All I want is to know if a doctor
can find a cure for this
Who knows where or when to find it
to get back into the bliss
What the hack
I'd paint the town in red and black
No, baby, don't hold back!
What the hack
Let's get our city back...
lyrics: Marius Ionescu
Everyone's talking
everybody is talking
can't understand
I just can't figure it out
but I don't wanna hear about it
They are looking at me
They are looking at me
Like i'm some kind of freak
and I am feeling like
it's all too much to take indeed
So I am
I am running on my way
to a new and better day
from the storm within our souls...
Don't know what was our goal
We have lost ourselves
în the storm that's flowing now
It's a storm within our souls...
Did we choose to play these roles?
Strangers now, no more or less
Cut apart by a wire fence
And by the storm within our souls
I'm running farther
I'm running on
a westbound train
hoping for something new
but I haven't got a clue...that
They are looking at me
They are looking at me
Like I'm some kind of freak
and I am feeling like
it's all too much to take indeed ...
Ratacind între cărțile vechi
Te îmbăiai în ploile de praf
Ale amintirilor
Rătăcind în foaierul
Amintirilor de împrumut
Te făceai că plouă
Nemaiauzind
Flashurile realității
Prea tarziu
Pentru ceasul vieții
Care nu știe a citi
Cărțile în ploi
De amintiri
muzica: Codruţ Croitoru
text: Marius Ionescu
Some years ago
In moments of loneliness
An angel came from the sky
And he told me so :
"Oh please, don't you cry
Forget all your sadness
Look at those gates that opened
To your dream world:
Prechorus :
The angel whispered to me
"I know that you're brave
So come on, follow me"
Chorus :
In the world of fairy tales
Fly away with me
You will be better, trust me now
You will feel so free
In the world of fairy tales
Fly away with me
And you will see the clear blue sky
As you wish to be
Strofa 3 :
Ever since then
I always remember
The angel who came to me
And his warm voice
Prechorus 2 :
I know that you're and you're strong
So just listen close...
Come with me, follow me
Chorus:
In the world of fairy tales
Fly away with me
You will be better, trust me now,
You will feel so free
In the world of fairy tales
Fly away with me
And you will see the clear blue sky
As you wish to be
muzica: Codruţ Croitoru
text: Marius Ionescu
Stau acum şi văd oraşul
cu griul său obsedant
văd cum el de boală zace
în gânduri ce tac enervant.
tare aş vrea descopăr o cale
şi să-l vindec cumva
oraşul de-atîta tristeţe,
să-l transform în lumea mea…
Anterefren:
De-aş putea,
oraşul astăzi l-aş picta
cum este lumea mea!
L-aş picta
aşa cum am visat cândva...
Refren:
Aaaaaaaaaaaa
Na na na na na na
Eu oraşul l-aş picta
aşa cum am visat cândva
Nici nu ştiu ce mai pot face
cu-oraşu-acesta pierdut
Când lumea îmi spune să-i dau pace
să îl las aşa
Tare aş vrea descopăr
o cale să vindec cumva
oraşul de-atîta tristeţe,
să-l transform în lumea mea...
Anterefren
Refren(x2)
Anterefren
Refren(x3)
text: Marius Ionescu
Azi m-am întors în vechiul meu oraş
pe care nu-l mai recunosc;
tot mai străin şi mai necunoscut,
departe de a fi frumos
Refren:
Uuuu, Ce amăgire!...
Azi mă-ntorc de unde am plecat
Uuuu, Ce amăgire!...
visul ce-l aveam s-a destrămat!...
Am întrebat apoi din om în om
de nu cumva m-am rătăcit
mai rău aceştia chestionându-mă
ce caut şi de ce-am venit
Refren
Oraşul dacă ar putea vorbi
mi-ar spune dacă are rost
să plec acum cu primul tren din Sud
să uit de tot ce a mai fost
Refren…
Luni și sori
Își dau mâna
Pentru o nouă misiune
Deasupra orașului cel
Mare, tăcut și adormit
Dar ce să știe ei
De prietenia ce stă
Și jelește
Învelită în ziare
De scandal și mizerie
Și ce să le pese
De adevărul care
Cerșește dreptate
Și iertare
Trecătorilor cu lentile
De contact de cal
Și timpane de tablă
Luni și sori
Și-au dat mâna
Dar dacă ne-am da-o și noi...
Ah, ce mai lumină!...
muzica: Codruţ Croitoru
text: Marius Ionescu
Stam izolati in tacere
Si privim ca la cinema
Vise de placebo zac pictate bolnav
Totul parca este-un vis bizar
Refren:
Adevarul e aruncat
Zace într-o rezerva asteptand
Doctorul sa-i spuna
Poti iesi , operatia s-a terminat!
Tot oraşu-i greu încercat
Zace-n boala si in suferinte
Un calus masca i s-a pus ca nu cumva
Sa poată cândva sa mai strige
Refren
Ştiri deformate apar
Împroşcându-ne cu minciuni
Ca într-un spectacol de circ ieftin şi prost
Vor să credem ale lor minuni
Refren...
Alai de semne cheamă la povești.
Dar urletul tăcut de placă veche,
Se distinge greu în ceața lumii...
Rătăcite printre ruine,
Semne din alt timp
Deschid portaluri ascunse
Către drumuri de vis
(Doar o inima călătoare ce le știe...)
Rătăcite prin timpuri,
Urme vechi ne cheamă
la povești amare
La taine
Si neuitare...
(În imagine: tablourile "Once upon a time" şi "Semn al trecerii", de Irina Forgo)
Dar ce mai e ploaia
În ziua când soarele
Râde sarcaustic
Mării de oameni
Alergând în valuri
Spre adăpostul
Care nici măcar
n-a fost conceput....
aşteptau în ploaia
amintirilor tăcute
şi-mi spuneau
că le pare rău...
Ascultam,
dar sufletul râdea
de sinistra lor
comedie amară...
Ochii cerului
plângeau strigând
după gândul care fugea
să prindă ultimul tren...
Tăceam,
ascultam,
dar şi eu aşteptam
trenul spre alte lumi
de lumină...
Ochii cerului
se opriră din plâns
şi tăcură....
Orele târzii
nu cunosc tristeţile
rămase în timpul
ceasurilor dereglate
peste pădurea gândurilor
Am vazut soarele
Pășind intr-o tăcere
De amurg
Si de ora târzie
Ce nu știe
Nici timp,
Nici spatiu
(în imagine, un tablou realizat de Octavian Andrei Oprea)
Ieri tăcea
într-o umbră de azi
care mâine
nu va mai şti
de când
şi până când
va mai fi
o zi viitoare
ce se va întoarce
spre tot ce-a fost
cândva...
Ca pe bandă,
inima păşea mecanic
străzile
cu parfum de tăceri
pe muzica gândului
până când gândul
avea grijă
să-i schimbe placa
spre alte Direcţii...
Şi tot aşa...
Uite cum stăm
Şi aşteptăm
Ceva ce nu va mai
veni
Ascultând muzica
Tăcerilor noastre
ca-ntr-un film mut
fără cartoane cu replici
(regizorul s-a şi
săturat
să ne mai filmeze
tăcerea sculpturală)
Dar vai de cel
Ce va-ndrăzni
Să ne perturbe
Decorul nostru
Cu muzica
Oraşului bubuitor
Când va trage
Cortina realităţii
text: Marius Ionescu
Zi de zi,
mă tot gândesc încotro să merg
Să aflu şi eu "unde a fugit iubirea"
"S-a ascuns cu fericirea"
Mă întreb...
Dac-aş şti...
poate că totul ar fi uşor
şi aş putea să păşesc din treaptă-n treaptă
să aleg calea cea dreaptă-n viitor
Prerefren:
Chiar de toţi spun
Că e-n zadar
Eu tot mă zbat
Să le-arăt iar si iar
Refren:
Ce e rău, ce e bine,
Toată lumea susţine
Că nu am, cum să aflu vreun răspuns
Ce e rău, ce e bine
Fie azi, fie mâine
Voi afla acest adevăr ascuns
Către cer
Înalţ privirea sperând uşor
După un nor să-mi surâdă fericirea
Braţ la braţ doar cu iubirea în zbor
Prerefren
Refren...
Cu ochii-n cerul tăcut
de atâtea stele-n concediu,
ascult o inimă
ce-mi cântă de stea...
Cu gândul în direcţii aiurea
de-atâta haos pe cap de suflet,
văd o clipă
ce-aleargă pe-o linie moartă
Şi-abia atunci când se va opri
va şti el gândul
de sufletul ce tace
asurzit de zgomotul vieţii