Ea stă şi aşteaptă s-apari la lumină
cu pielea ei arsă şi ochii în soare,
cu gânduri absente pierdute-n odihnă,
urechile-atente spre orice chemare...
Atât de frumoasă şi-atât de străină,
în ora târzie ţi-a scris o scrisoare;
ea stă şi aşteaptă s-apari la lumină
cu pielea ei arsă şi ochii în soare...
Nu-i nimeni pe stradă şi nimeni de vină
că-n timpul şi clipa de însingurare,
atunci când oraşul în zvon şi rumoare
vuieşte ca pulsul de fire sangvină...
Ea stă şi aşteaptă s-apari la lumină